TIFF Brief - Day 4

Miercuri, 17 Iunie 2009, Categoria: Festival

Ultima zi de TIFF vine peste oras cu o caldura sufocant-lipicioasa care lasa strazile pustii si alunga cei cativa pietoni de duminica spre umbra teraselor racorita cu cateva halbe de bere. Dupa un pranz frugal la Euphoria, unde chelneritele se misca ardeleneste, coplesite de alergatura intre cele 3 mese ocupate, ne taram agale catre cinema Victoria unde ne asteapta "Nord", filmul norvegianului Rune Denstad Langlo, castigator ex-aequo al competitiei transilvanene din 2009.

Nimic mai potrivit ca sa combati canicula decat o comedie dulce-amara ce se petrece intre zapezi: un schior lovi de depresii se retrage intr-o existenta singuratica (paznic la un telescaun), visand in secret sa poata vegeta o viata-ntreaga la azilul de boli nervoase din apropiere. Afland intamplator ca "fosta" a plecat spre nord, impreuna cu rodul iubirii lor trecute, Jomar o porneste voiniceste pe urmele lor, inarmat cu un snowmobil, cateva sticle de tarie si frustrarea provocata de intalnirea cu cel care i-a luat locul in gratiile iubitei.



Asa incepe road-trip-ul printre gheturi al acestui anti-erou morocanos si cam stangaci pe care soarta nu pare prea nerabdatoare sa-l poarte la destinatie:ba il orbeste cu stralucirile zapezii, ba ii strica mijlocul de locomotie, ba ii scoate in cale un batran sfatos, plecat de unul singur pe banchiza, precum eschimosii cand li se aproie ceasul mortii. Ceas care nu intarzie sa vina intr-o dimineata de primavara, cand snowmobilul legat de glezna batranului se scufunda incet intr-o copca si il trage delicat dupa el. Lucru care pe Jomar nu pare sa-l mire prea tare, cum nu l-au mirat nici fetita ce locuia in pustie impreuna cu bunica ei, nici tanarul cam debil care l-a adapostit si l-a reinvatat sa skieze. Anesteziat cu alcool, tutun si frig, Jomar isi vede senin de drum prin peisajul acesta arctic care e un personaj in sine, cu intinderi de nea virgina, apusuri de soare ametitoare si tot tacamul. Finalul ramane cumva in coada de peste (oceanic), dar se poate presupune ca e unul fericit - in fond avem de-a face cu un Noi Albinosul dupa 30 de ani, cu burtica si ceva mai putin depresiv.

Afara din sala de cinema caldura e inca in toi si te face sa uiti rapid de gheturile vesnice vazute pe ecran, atmosfera de festival s-a stins si ne mai asteapta doar trenul de noapte, inapoi spre Capitala, la depanat impresii, amintiri si barfe.

[Adela Marcov]

• Adauga un comentariu:

   

• Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu! Acceseaza cont sau Creeaza un cont nou