Sinopsis:
Un documentar inteligent construit, cu multe tuse de umor si cu secvente originale, care evoca convingator dragostea cineastului pentru Capitala tarii, dar si buna cunoastere a regulilor genului. Radu Gabrea construieste o istorie a orasului in prima jumatate a secolului al XX-lea, avandu-l drept prefatator, cu inflexiuni ale verbului sacru, pe genialul poet Tudor Arghezi, surprins pe meleagurile Martisorului, unde puterea comunista l-a exilat si unde era silit sa vanda cirese pentru a-si intretine familia, dar si autorul unui adevarat imn de iubire inaltat Capitalei, prin volumul "Cu bastonul prin Bucuresti".
Nimic triumfalist in secventele prezentului, adica ale anului 1968, cand a fost creat filmul, secvente de legatura cu tuse de contrapunct, nu lipsite de ironie bonoma pentru locuitorii Capitalei. Rostitorii comentariului ? semnat de George Macovescu, sef la carma Cinematografiei, nu prea agreat de comunisti, dar si profesor universitar, nu prea agreat la Universitate (citea dintr-o brosura legata un curs pe undeva inspirat de stiinta sovietica a filologiei, botezata ad-hoc "Teoria literaturii") ? sunt Valeria Gagealov si Mihai Paladescu.
Secventele de la inceputul artei cinematografice pe meleaguri romanesti, printre care defilarea regelui Carol I, vizite oficiale sau doar plimbari la Sosea prefateaza cateva noduri dramatice, printre care se afla si viata micilor negustori, prezenta paupertatii in inima unui oras cu multe averi, polarizarea sociala nefiind o tema definitorie.
Cineastul descopera in documentele artei filmului inregistrate in Romania o nestemata anonima, o suita de cadre filmate de un amator pasionat de cinema si care sintetizeaza nu doar aspecte ale turnarii unui film profesionist, dar si momente ale vietii de familie, care au fost imortalizate si de Fratii Lumiere la inceputurile cinematografului. Aceasta mica bijuterie de cinema anonim este utilizata de regizor pentru a marca unele unelte profesioniste avant la lettre ale artei de abia nascute (dubla, proba de actor, miscarea in cadru etc.), sugerand apartenenta mediului social la cel cu care ne-a familiarizat un inspirat clasic al literelor romanesti, I. L. Caragiale.
