Sinopsis:
Palilula nu e nicăieri, adică e pretutindeni.
Este o mică insulă din câmpia valahă, compusă din pulberea unei planete îndepărtate, unde nu se ştie prea bine dacă oamenii mint, visează sau trăiesc cu-adevărat.
La Palilula, animalele (broaşte sau ţapi) mint şi delirează ca şi oamenii, cu care de altminteri coexistă într-un spirit de solidaritate fraternă.
La Palilula morţii sunt la fel de petrecăreţi ca şi viii, gureşi şi beţivani.
La Palilula, nici un aparat conceput de un spirit uman, civilizat, nu poate funcţiona. La Palilula nimeni nu munceşte, dar toţi îşi umplu burdihanele.
La Palilula nu se naşte nici un copil. La Palilula, tineri sau bătrani, adulţii nu au trecut de pragul copilăriei; Palilula este un teren al jocului tardiv.
Palilula este Infernul cu miros de Paradis.
Palilula este Paradisul mistuit de flăcările Infernului.
